Al-Baqarah
În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurãtor [Ar-Rahman, Ar-Rahim] ,[2:1]
Alif, Lam, Mim .
[2:2]
Aceasta este Cartea , cea fãrã îndoialã; Ea este Cãlãuzã pentru cei smeriți,
[2:3]
Care cred în cele nevãzute și plinesc Rugãciunea [As-Salat] și din ceea ce le-am dãruit fac milostenie.
[2:4]
Și care cred în ceea ce ți-a fost pogorât ție și în ceea ce a fost pogorât înaintea ta și în Viața de Apoi ei se încred.
[2:5]
Aceia sunt cãlãuziți de Domnul lor și aceia sunt izbânditori.
[2:6]
Pentru cei care nu cred e totuna de-i previi sau nu-i previi; ei nu cred .
[2:7]
Allah a zãvorât inimile lor și urechile lor, iar peste ochii lor s-aașternut o nãframã. Și ei vor avea [parte de] chin mare.
[2:8]
Printre oameni sunt unii care spun: "Noi credem în Allah și înZiua de Apoi", în vreme ce ei, de fapt, nu cred.
[2:9]
Ei încearcã sã-i înșele pe Allah precum și pe cei care au crezut, dar nu se înșalã decât pe ei înșiși, fãrã a-și da seama.
[2:10]
În inimile lor este o boalã , iar Allah le va spori boala și vor aveaei parte de chinuri dureroase pentru ceea ce au mințit.
[2:11]
Dacã li se spune lor: "Nu faceți stricãciune pe pãmânt!", ei zic:"Noi, doarã, suntem fãcãtori de bine".
[2:12]
Însã ei sunt cei fãcãtori de stricãciune, dar nu-și dau seama.
[2:13]
Iar dacã li se spune lor: “Credeți, așa cum au crezut oamenii!”, ei zic: “Sã credem precum au crezut cei fãrã de minte?”. De bunã seamãei sunt cei fãrã de minte , dar nu o știu!
[2:14]
Iar dacã se întâlnesc cu cei care au crezut, zic ei: "Noi credem", dar când rãmân numai cu șeitanii lor, zic ei: "Noi suntem cu voi, ne batem numai joc".
[2:15]
Allah își bate joc de ei și-i pãsuiește în fãrãdelegea lor și ei rãtãcesc în neștire.
[2:16]
Aceia sunt cei care au schimbat calea cea dreaptã cu rãtãcirea, dar negoțul lor nu le-a adus câștig și ei nu au fost bine cãlãuziți.
[2:17]
Starea lor este ca pilda aceluia care a aprins un foc și când a luminat ceea ce se afla împrejurul lui, le-a luat Allah lumina lor șii-a lãsat în întunecimi și nu mai zãresc nimic.
[2:18]
Surzi, muți, orbi sunt ei și nu se întorc.
[2:19]
Sau ca o ploaie ce se prãvale din cer, cu beznã, tunet și fulger. Își vârã ei degetele în urechi din pricina trãsnetelor, de frica morții; Allahîi împresoarã pe necredincioși.
[2:20]
Fulgerul aproape cã le rãpește vãzul. De fiecare datã când el[fulgerul] le face luminã, înainteazã, dar când se lasã bezna, ei se opresc. Iar dacã ar vrea, Allah le-ar r&a
[2:21]
O, voi oameni, slãviți-L pe Domnul vostru, care v-a fãcut pe voi și pe cei de dinaintea voastrã. Ca sã aveți fricã [de El].
[2:22]
[Slãviți-L pe] cel care v-a fãcut vouã pãmântul un covor și cerulo zidire și a pogorât din cer apã și a scos prin ea, din roade, hranã pentru voi. De vreme ce voi știți [toate aces
[2:23]
Iar dacã vã îndoiți de cele pe care le-am pogorât Robului Nostru[Muhammed], aduceți o Surã asemenea lui și chemați martorii voștri cei afarã de Allah , dacã sunteți sinceri!
[2:24]
Și dacã nu o faceți - și nu o veți face! - atunci feriți-vã de Focul care mistuie oamenii și pietrele, pregãtit pentru necredincioși!
[2:25]
Deci vestește celor care cred și plinesc fapte bune cã ei vor avea grãdini pe sub care curg pâraie! De câte ori vor primi din ele un rod, ca hranã, vor zice: „Acestea sunt cele care le-am primit și mai înain
[2:26]
Allah nu se sfiiește sã dea ca pildã un țânțar sau ceva deasupra lui . Cei care au crezut știu cã este adevãrul de la Domnul lor. Cât despre cei care nu cred, ei spun: „Ce a vrut Allah cu ace
[2:27]
Aceia care rup legãmântul cu Allah, dupã încheierea lui șidespãrțesc ceea ce Allah a poruncit sã fie împreunã și fac stricãciune pe pãmânt, aceia sunt pierz&atil
[2:28]
Cum de nu credeți în Allah? Doar ați fost fãrã viațã și El v-a datviațã, apoi vã va face sã vã sãvârșiți, apoi vã va învia, apoi la El vã ve&tho
[2:29]
El este Acela care a creat pentru voi toate câte sunt pe pãmânt, apoi S-a înãlțat în cer și a tocmit cele șapte ceruri și El este Atoateștiutor [‘Alim].
[2:30]
Și când Stãpânul tãu le-a zis îngerilor: „Voi sã pun pe pãmânt un înlocuitor [khalifa] ”, i-au rãspuns: „Sã pui pe cineva care sã facã stricãciune pe el și sã pricinuiasc&ati
[2:31]
Și l-a învãțat pe Adam numele tuturor lucrurilor. Apoi le-a arãtat îngerilor și le-a zis: "Vestiți-Mi Mie numele acestora, dacã voi sunteți întru dreptate!".
[2:32]
I-au rãspuns ei: “Mãrire ție! Nu avem știre decât de ceea ce Tu ne-ai învãțat, cãci Tu ești Atoateștiutor [și] Înțelept” [Al-’Alim, Al-Hakim].
[2:33]
Și i-a zis El: „O, Adam, vestește-le numele lor!” Și dupã ce le-a vestit numele lor, le-a zis: „Nu v-am spus cã Eu le știu pe cele tainice din ceruri și de pe pãmânt, dupã cum știu ceea ce dezv&at
[2:34]
Și atunci când am spus îngerilor: “Prosternați-vã dinaintea luiAdam !” Și s-au prosternat ei, în afarã de Iblis , care nu a voit, cis-a semețit și a rãmas printre cei necredincioși.
[2:35]
Și zis-am Noi : „O, Adam, sãlãșluiește tu împreunã cu soața ta în aceastã grãdinã! Mâncați din ea pe îndestulate, ori de unde voiți, dar sã nu vã apropiați
[2:36]
Șeitan i-a ademenit [sã mãnânce] din el și i-a scos pe ei de unde se aflau. Și le-am zis lor: “Coborâți și dușmani vã veți fi unul altuia !Și veți avea pe pãmânt un sãla&o
[2:37]
Adam a primit de la Domnul sãu cuvinte [cu care sã se roage] și[El] l-a iertat, cãci El este Iertãtor, Îndurãtor [At-Tawwab, Ar-Rahim].
[2:38]
Am zis: „Coborâți [din Rai] cu toții și când va veni pentru voi dela mine o Cãlãuzire , cei care vor urma Cãlãuzirea Mea nu vor avea a se teme și nici nu se vor întrista.
[2:39]
Iar aceia care nu cred și iau semnele Noastre drept minciuni, aceia fi-vor pãrtașii Focului și în el veșnic se vor afla".
[2:40]
O, voi fii ai lui Israel, aduceți-vã aminte de binele ce v-am fãcut și țineți-vã legãmântul fãcut Mie și-Mi voi ține legãmântul fãcut vouã și de Mine teme&thor
[2:41]
Credeți în ceea ce v-am pogorât , întãrind ceea ce voi aveți și nu fiți primii care nu cred în el și nu vindeți semnele mele pentru un preț mic și fațã de Mine fiți cu fricã!
[2:42]
Și nu îmbrãcați adevãrul cu minciuna și nu ascundeți adevãrul, când voi îl știți!
[2:43]
Pliniți rugãciunea, dați Dania și prosternați-vã laolaltã cu cei care se pleacã !
[2:44]
Porunciți oamenilor evlavia și uitați de voi înșivã, cu toate cã voi citiți Scriptura ? Voi nu pricepeți?!
[2:45]
Cãutați liman în rãbdare și în Rugãciune [As-Salat]! [Într-adevãr] ea este anevoioasã, însã nu pentru cei care cred,
[2:46]
Care cred cã îl vor întâlni pe Domnul lor și cã la El se vor întoarce.
[2:47]
O, voi, fii ai lui Israel, aduceți-vã aminte de binele ce v-am fãcut și cã Eu v-am preferat [atunci] lumilor.
[2:48]
Și fiți cu fricã de o Zi în care nu va putea face un suflet pentru alt suflet nimic și nu se va primi pentru el mijlocire, nici nu se va lua de lael schimb și nici cã vor putea fi ele ajutate!
[2:49]
[Și aduceți-vã aminte cã] Noi v-am izbãvit de neamul lui Faraon,care vã supunea la rele chinuri, junghiindu-i pe fiii voștri și cruțândviața doar muierilor voastre! În aceasta fost-
[2:50]
Și despicat-am pentru voi marea și v-am mântuit și am înecat neamul lui Faraon, pe când voi priveați.
[2:51]
Și Ne-am înțeles cu Moise pentru patruzeci de nopți , iar voi ați ales vițelul [pentru a-l adora], în lipsa lui [Moise] și ați fost voi nelegiuiți.
[2:52]
V-am iertat vouã dupã aceea, nãdãjduind cã veți fi mulțumitori.
[2:53]
Și datu-i-am lui Moise Scriptura, Cartea Doveditoare [Al- Furqan] , nãdãjduind cã veți fi cãlãuziți.
[2:54]
Și zis-a Moise atunci neamului sãu: “O, neam al meu, ați fost nedrepți cu voi înșivã prin adorarea vițelului. Deci cereți iertare Creatorului vostru și rãpuneți-v&atil
[2:55]
Și [aduceți-vã aminte] când ați zis voi: “O, Moise! Nu te vom crede pânã nu-L vom vedea pe Allah deslușit. Și trãsnetul s-a abãtut asupra voastrã [și v-a ucis], în vreme ce voi privea&tho
[2:56]
Apoi v-am înviat, dupã ce ați murit, nãdãjduind cã veți fi mulțu- mitori.
[2:57]
Și am fãcut sã vã umbreascã nori și am pogorât peste voi mana și prepelițe. „Mâncați din bunãtãțile pe care vi le-am dãruit!”. Iar ei nu au fost nedrepți cu Noi, ci f
[2:58]
Și zis-am Noi: „Intrați în aceastã cetate și mâncați din [bunãtã- țile] ei oriunde veți voi, pânã vã veți sãtura. Intrați pe poartã cu sme- renie, spunând: „&
[2:59]
Dar au schimbat cei nedrepți cuvântul cu un altul decât cel care lis-a poruncit și am pogorât asupra celor care au fost nedrepți, pedeapsã din cer, pentru cã ei au fost nelegiuiți.
[2:60]
Și când Moise a cerut apã pentru neamul sãu, i-am zis: “Lovește cu toiagul tãu stânca!” Și au țâșnit din ea douãsprezece izvoare. Și a cunoscut fiecare seminție locul sãu de bã
[2:61]
Și [luați aminte] când ați spus voi: „O, Moise! Nu vom putea îndura un singur soi de bucate! Roagã-te pentru noi la Domnul tãu sã scoatã pentru noi din ceea ce dã la ivealã pãm
[2:62]
Cei care au crezut în [Islam], precum și aceia dintre cei care s-au iudaizat, dintre creștinii și sabeenii care au crezut în Allah și în Ziua de Apoi și au fãcut bine, vor avea rãsplata lor de la Domnul
[2:63]
Și am încheiat legãmântul cu voi și am înãlțat asupra voastrã Muntele . “țineți ceea ce v-am dat cu tãrie și amintiți-vã ceea ce este într-aceea! Poate veți fi cu
[2:64]
Apoi v-ați îndepãrtat, dupã aceea, și de n-ar fi fost harul lui Allah asupra voastrã și îndurarea Lui, ați fi fost printre cei pierduți.
[2:65]
Voi știți ce au pãțit aceia dintre voi care au nesocotit Sabatul șile-am zis lor: "Sã fiți maimuțe disprețuite!"
[2:66]
Și i-am fãcut pildã pentru cei din vremea lor și pentru cei de dupã ei, îndemnare pentru cei cu fricã.
[2:67]
Și [aduceți-vã aminte când] Moise a zis neamului sãu: “Allah vã poruncește sã junghiați o vacã!” Și au rãspuns ei: “Ne iei în derâdere?” Iar el le-a rãspuns: “Sã
[2:68]
Au zis: "Roagã-te pentru noi Domnului tãu sã ne arate limpede cum sã fie!". El a rãspuns: "Iatã, El zice ca ea sã fie o vacã nici prea bãtrânã, nici prea tânãrã, ci de vâ
[2:69]
Au zis: "Roagã-te pentru noi Domnului tãu sã ne arate limpede culoarea ei!" A rãspuns: "Iatã, El zice sã fie o vacã de culoare galben strãlucitor, sã placã privitorilor".
[2:70]
Au zis: “Roagã-te pentru noi Domnului tãu sã ne arate care sã fie ea, cãci vacile sunt la fel în ochii noștri, dar noi, dacã va voi Allah, vomfi bine îndreptați!”
[2:71]
A zis: „Iatã, El zice sã fie o vacã nu slãbitã, ce arã pãmântul și adapã semãnãturile, ci sãnãtoasã, fãrã nici o patã pe ea”.
[2:72]
[Și aduceți-vã aminte când] ați omorât un suflet și v-ați învinuit unii pe alții asupra lui. Însã Allah va scoate la ivealã ceea ce voi țineți ascuns!
[2:73]
Și [atunci] Noi am zis: "Loviți-l pe el cu o bucatã din ea!" Și așa[cum l-a înviat pe el], Allah îi va readuce la viațã pe cei morți și vãaratã semnele Sale. Poate astfel o sã price
[2:74]
Apoi au încremenit inimile voastre, dupã aceea, asemenea pie- trelor sau chiar mai învârtoșite, cãci din unele pietre țâșnesc pâraie, iar altele se despicã și iese din ele apã, iar altele se prãbu&o
[2:75]
Oare nãzuiți ca ei sã creadã cu voi, când o parte din ei au auzit cuvântul lui Allah , apoi l-au rãstãlmãcit, dupã ce l-au priceput, cu bunã-știința lor?
[2:76]
Și dacã se întâlnesc cu aceia care cred , ei zic: "Noi credem!". Dar când rãmân numai între ei, zic: "Voiți voi sã le vorbiți despre ceeace Allah v-a dezvãluit pentru ca ei sã facã din a
[2:77]
Oare ei nu pricep cã Allah știe atât ceea ce ei tãinuiesc, cât și ceea ce ei rostesc cu glas tare?
[2:78]
Și printre ei sunt neînvãțați care nu cunosc Scriptura, ci au doar nãluciri și ei doar bãnuiesc.
[2:79]
Dar vai acelora care plãsmuiesc Scriptura cu mâinile lor și spun "Aceasta este de la Allah", pentru a dobândi prin aceasta o micã simbrie! Vai pentru ceea ce mâinile lor au scris și vai lor pentru ceea ce agonisesc!
[2:80]
Au zis ei : “Nu ne va atinge Focul decât câteva zile numãrate!” Spune-le: “Oare aveți de la Allah fãgãduințã? Allah nu va încãlca fãgãduința Sa! Sau voi spuneți despre All
[2:81]
Dar nu! Aceia care au sãvârșit un pãcat și pe care i-a împresurat pãcatul, aceia sunt oaspeții Focului și ei în el vor rãmâne veșnic.
[2:82]
Iar aceia care au crezut și au sãvârșit fapte bune, aceia sunt oaspeții Raiului și ei în el vor rãmâne veșnic.
[2:83]
Și luați aminte [când] Noi am fãcut legãmânt cu fii lui Israel: „Sã nu-L adorați decât pe Allah și cu pãrinții voștri sã vã purtați bine, ca și cu rudele, cu orfanii &o
[2:84]
Am fãcut legãmânt cu voi sã nu vãrsați sângele vostru și sã nu vã alungați din casele voastre. Atunci ați încuviințat aceasta și voi putețifi martori.
[2:85]
Apoi voi înșivã v-ați mãcelãrit și ați alungat o parte dintre voi din cãminele lor. V-ați întrajutorat împotriva lor numai la fãrãdelege și duș- mãnie. Iar dacã
[2:86]
Acelora care au preferat Viața lumeascã pe Viața de Apoi nu li se vor putea ușura chinurile și nici ajutați nu vor fi.
[2:87]
I-am dãruit lui Moise Cartea și am fãcut sã-i urmeze alți trimiși.I-am dat lui Isus ['Isa], fiul Mariei [Maryam], semnele deslușite și l-am întãrit pre el cu duhul sfânt . Însã de fiecare
[2:88]
Au zis ei: “Inimile noastre sunt învãluite”. Dar i-a blestemat Allah pentru necredința lor și doar puțin cred ei .
[2:89]
Și când le-a venit Cartea de la Allah, întãrind-o pe cea pe careo aveau ei - dupã ce mai înainte se rugaserã pentru ajutor împotriva celor care nu credeau -, când le-a venit ceea ce știuserã , l-au tãgã
[2:90]
Pe nimica toatã și-au dat sufletele lor, tãgãduind ceea ce Allah a pogorât, cu pizmã pentru ceea ce Allah pogoarã cu harul Lui acelora dintre robii Sãi pe care El îi voiește. Și au avut
[2:91]
Iar când li s-a zis: “Credeți în ceea ce a pogorât Allah!”, ei au rãspuns: “Noi credem în ceea ce ne-a fost pogorât!” Și ei se leapãdã de ceea ce a venit mai apoi - și care este Adevãrul ce înt&at
[2:92]
Și pentru voi Moise a venit cu semnele doveditoare iar dupã aceea voi ați ales vițelul în lipsa lui și ați fost nelegiuiți.
[2:93]
Și [aduceți-vã aminte] când am încheiat legãmântul cu voi și am ridicat deasupra voastrã muntele At-Tur [zicând]: “țineți ceea ce v-am dat, cu tãrie, și ascultați!”. Au rãspu
[2:94]
Spune: "Dacã voi aveți casa cea veșnicã la Allah numai pentruvoi, fãrã de alți oameni, atunci doriți-vã moartea, dacã sunteți cinstiți!".
[2:95]
Dar nicicând nu o vor dori, din pricina celor sãvârșite cu mâinile lor mai înainte. Dar Allah este Știutor al nelegiuiților.
[2:96]
Vei afla cã ei sunt cei mai poftitori de viațã dintre oameni, maimult chiar decât pãgânii . Ar vrea fiecare dintre ei sã i se dea sã trãiascã o mie de ani. Dar nu se va gãsi izb&a
[2:97]
Spune: “Cine este dușman lui Gavriil ?” El l-a pogorât[Coranul] în inima ta, cu îngãduința lui Allah, adeverind ceea ce se afladinaintea lui, ca îndreptare și bunãvestire pentru credincioși.
[2:98]
Acela care este dușman al lui Allah, al îngerilor Sãi și al trimișilorSãi, al lui Gavriil și al lui Mihail [sã știe cã] Allah este dușmanul necredincioșilor!
[2:99]
ți-am pogorât ție semne deslușite și nu le tãgãduiesc decât cei nelegiuiți.
[2:100]
De fiecare datã când au fãcut un legãmânt, s-au lepãdat de el o parte dintre ei [dintre iudei], ba cei mai mulți dintre ei nu cred.
[2:101]
Și când a venit la ei un trimis al lui Allah , întãrind ceea ce eiaveau, o parte dintre cei care aveau Scriptura au lepãdat Cartea luiAllah în spatele lor, ca și când ei nu ar ști nimic,
[2:102]
Și au urmat ceea ce șeitanii au nãscocit în timpul împãrãției lui Solomon , dar nu a fost necredincios Solomon, ci șeitanii au fost necredincioși. Ei i-au învãțat pe oameni vrãjitor
[2:103]
Dacã ei ar fi crezut și ar fi fost cu fricã, ar fi primit rãsplatã mai bunã de la Allah. O, de-ar fi știut!
[2:104]
O, voi, cei care ați crezut, nu ziceți “Ra’i-na!” , ci “Privește spre noi!”. Și fiți ascultãtori, cãci pentru necredincioși osândã dureroasã va fi!
[2:105]
Nu vor cei care nu cred dintre oamenii Scripturii , nici politeiștii, sã se pogoare asupra voastrã binele de la Domnul vostru,dar Allah îi alege pentru îndurarea sa pe aceia care voiește El, cãciAllah este St&atil
[2:106]
Dacã Noi anulãm un verset sau îl facem uitat, aducem altul mai bun decât el sau asemenea lui. Nu știi cã Allah este cu putere peste toate?
[2:107]
Nu ai știut cã a lui Allah este împãrãția cerurilor și a pãmântuluiși cã nu aveți, în afarã de Allah, ocrotitor și sprijinitor?
[2:108]
Sau voiți [voi, musulmanii] sã-i cereți trimisului vostru, așa cum is-a cerut lui Moise mai înainte? Și cel care schimbã prin necredințã credința, acela se abate de la drumul cel drept.
[2:109]
Voit-au mulți din neamul Scripturii sã vã facã din nou, dupãcredința voastrã, necredincioși, din pricina pizmei din sufletele lor,dupã ce li s-a arãtat adevãrul.
[2:110]
Pliniți Rugãciunea [As-Salat] și dați Dania [Az-Zakat], cãci binele pe care vi-l dãruiți vouã înșivã, îl veți gãsi la Allah, fiindcã Allah vede bine ceea ce faceți.
[2:111]
Au zis cã nu vor intra în Rai decât cei care sunt iudei sau creștini! Acestea sunt doar dorințele lor. Rãspunde-le: "Aduceți dovada voastrã dacã aveți dreptate!".
[2:112]
Ba nu! Cel care s-a supus lui Allah și face bine, va avea rãsplata sa de la Domnul lui! Ei nu au a se teme și nici nu vor fi mâhniți!
[2:113]
Au zis iudeii: “Creștinii nu au nici un temei!” Și au zis creștinii:“Iudeii nu au nici un temei!” Și [totuși] ei citesc Scriptura . Și astfel auzis și cei care nu au științã , asemenea vorbelor
[2:114]
Și cine este mai nedrept decât acela care a oprit ca în moscheile lui Allah sã se rosteascã numele Lui și s-a îndârjit sã le pustiascã? Aceștia nu se cuvine sã intre în ele decât cu
[2:115]
Ale lui Allah sunt Rãsãritul și Apusul și oriîncotro vã vețiîntoarce, acolo este Fața lui Allah, cãci Allah este Cel cu HarNemãrginit [și El este] Atoateștiutor [Was
[2:116]
Au spus : “Allah și-a luat un fiu”. Nici vorbã! Ale Lui sunt cele din ceruri și de pre pãmânt! Toate Îi sunt ascultãtoare Lui!
[2:117]
[El este] Fãcãtorul desãvârșit al cerurilor și al pãmântului și dacã hotãrãște un lucru, El spune doar: „Fii” și acesta este!
[2:118]
Au zis cei care nu știu : “De-ar vorbi Allah cu noi sau de ne-ar veni vreun semn!” Așa au spus și cei de dinaintea lor, cuvinte semãnând cu ale lor. Inimile lor seamãnã. Și Noi am adus semne limpezi pen
[2:119]
Noi te-am trimis cu Adevãrul, ca bun vestitor și prevenitor, dar nu vei fi întrebat despre oaspeții Iadului.
[2:120]
Nu se vor învoi cu tine iudeii și nici creștinii pânã ce nu le veiur ma credința lor. Spune: "Cãlãuzirea lui Allah este singuraCãlãuzire adevãratã!" Dacã vei ur ma
[2:121]
Aceia cãrora le-am dat Cartea , vor recita [Coranul] așa cumtrebuie sã fie recitat , cãci aceia cred în el, iar cei care nu cred în el, aceia sunt pierzãtori.
[2:122]
O, fii ai lui Israel, aduceți-vã aminte de binele ce v-am fãcut și cãEu v-am preferat înaintea lumilor!
[2:123]
Și fiți cu fricã de o Zi în care nu va putea face un suflet pentru alt suflet nimic și nu se va lua de la el schimb, nu se va primi pentru el mijlocire, nici nu va putea fi el ajutat!
[2:124]
Și [luați aminte] când pe Avraam l-a încercat Domnul sãu cu cu- vinte și le-a împlinit și a zis: „Eu te fac peste oameni Imam”. A întrebat: „Și pe scoborâtorii mei?” I-a rãspuns: „Nu-i p
[2:125]
Și am fãcut Noi Casa loc de revenire pentru oameni și refugiu [și am zis] : "țineți locul lui Avraam ca loc de rugãciune!"și am încheiat cu Avraam și Ismail legãmânt [cerându-le]
[2:126]
Și [luați aminte] când a zis Avraam: “Doamne, fã-l un oraș al pãcii și hrãnește poporul lui cu roade, pe aceia dintre ei care cred în Allah și în Ziua de Apoi”. Și a rãspuns [Allah]: “Iar c
[2:127]
Și când Avraam și Ismail au ridicat temeliile Casei, [au zis ei]:“Doamne, primește-o de la noi! Tu ești Cel care Aude Totul [și] Atoateștiutor [As-Sami’, Al-’Alim]!
[2:128]
Doamne, fã-ne pe noi supuși [musulmani] ție și fã dintre urmașii noștri o comunitate musulmanã [supusã ție]! Și aratã-ne nouã rânduielile noastre și ne ia
[2:129]
Doamne, trimite-le lor un Trimis dintre ei, care sã le recite versetele Tale și sã îi învețe Cartea și Înțelepciunea și sã îi curãțeascã pre ei . Doarã Tu eș
[2:130]
Și cine se leapãdã de religia lui Avraam, afarã de acela care senesocotește pe sine însuși? Noi l-am ales, [pe Avraam] doarã, înaceastã lume și el se va afla în Lumea de Apoi pri
[2:131]
Când i-a zis Domnul lui: "Supune-te!", el a rãspuns: "M-am supus [ție], Stãpân al lumilor!"
[2:132]
Și Avraam a lãsat-o ca îndemnare fiilor sãi și asemenea și Iacob [zicând ei]: "O, fiii mei, Allah v-a ales vouã religia [Islamul] și, de aceea, sã nu muriți altfel decât musulmani!"
[2:133]
Sau ați fost voi martori când a venit moartea la Iacob, atunci când el i-a întrebat pe fiii lui: “Pe cine veți adora voi dupã moartea mea?” Și i-au rãspuns ei: “Voim sã-l adorãm pe Domnul tãu
[2:134]
Acest neam a trecut. El are ceea ce și-a agonisit, iar voi vețiavea ceea ce v-ați agonisit. Voi nu veți fi întrebați pentru ceea ce au fãcut ei.
[2:135]
Și au zis: "Fiți iudei sau fiți creștini și sunteți pe calea cea bunã!" Spune: "Ba [urmați] credința lui Avraam, adevãrat credincios, care nua fost dintre politeiști!"
[2:136]
Spuneți : "Noi credem în Allah și în ceea ce ne-a fost trimis nouã și ceea ce a fost trimis lui Avraam, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacobși semințiilor ; în ceea ce le-a fost dat lui Moise și lui Isus și în ceea
[2:137]
Dacã ei vor crede în ceea ce voi credeți, vor fi pe calea ceabunã! Dar dacã ei se vor abate, înseamnã cã ei se gãsesc într-o schismã și Allah te va feri de [rãul] lor, c&atild
[2:138]
[Aceasta este] Legea lui Allah! Și cine are o lege mai bunã decâtAllah?! Noi Lui Îi suntem slujitori!
[2:139]
Spune: “Voiți sã disputați cu noi în legãturã cu Allah? El doarã e Domnul nostru și Domnul vostru! Faptele noastre sunt ale noastre, iar faptele voastre sunt ale voastre. Noi numai Lui Îi suntem devota&t
[2:140]
Sau voiți voi sã ziceți cã Avraam, Ismail, Isaac, Iacob și semințiile lor au fost iudei sau creștini? Spune: "Voi sunteți mai știutori sau Allah? Și cine este mai nelegiuit decât acela care a &tho
[2:141]
Acest neam a trecut. El are ceea ce și-a agonisit, iar voi veți avea ceea ce v-ați agonisit! Voi nu veți fi întrebați pentru ceea ce au fãcut ei .
[2:142]
Vor zice cei fãrã chibzuințã dintre oameni: „Ce i-a întors de la Qibla lor pe care o avuseserã mai înainte?” Spune: „Ale lui Allah sunt Rãsãritul și Apusul. El îl cãlãuzește pe acela
[2:143]
Astfel Noi am fãcut din voi o comunitate cumpãtatã, pentru ca sã fiți martori în legãturã cu oamenii și pentru ca Profetul sã fie martor în legãturã cu voi. Și nu am ales Qibl
[2:144]
Noi vedem deseori îndreptarea feței tale cãtre cer. Sã teîndreptãm cãtre o Qibla care-ți va plãcea. Așadar, îndreaptã-ți fațaspre Moscheea cea Sfântã ! Și
[2:145]
Dacã tu ai aduce celor cãrora li s-a dat Scriptura toate semnele, nu ar ur ma ei Qiblei tale și nici tu nu ai ur ma Qiblei lor. Șinu ur meazã unii Qibla altora. Iar dacã tu ai ur ma poftei lor,
[2:146]
Cei cãrora le-am dat Scriptura, îl cunosc [pe Muhammed] așa cum îi cunosc pe fii lor, însã o parte dintre ei ascund adevãrul[despre el], cu toate cã îl cunosc .
[2:147]
[E] Adevãrul de la Domnul tãu. Deci nu fi dintre aceia care se îndoiesc!
[2:148]
Fiecare are o direcție spre care se îndreaptã. Voi însã întreceți-vãla faptele bune. Oriunde v-ați afla, Allah vã va aduce pe toți [la judecatã], cãci Allah este peste toate cu
[2:149]
Și de oriunde ai pleca, îndreaptã-ți fața cãtre Moscheea Al- Haram ! Ea este Adevãrul de la Domnul tãu și Allah nu este fãrã bãgare de seamã la ceea ce voi faceþ
[2:150]
Și de oriunde ai pleca, îndreaptã-ți fața cãtre Moscheea Al- Haram! Oriunde v-ați afla, îndreptați-vã fețele cãtre ea, pentru ca lumea sã nu aibã un temei împ
[2:151]
Tot astfel v-am trimis vouã un Profet dintre voi, care sã vã citeascã versetele noastre, sã vã curãțeascã și sã vã învețe Cartea și Înțel
[2:152]
Pomeniți-Mã pe Mine și o sã-Mi aduc aminte de voi! Și sã-Mi fiți mulțumitori, sã nu fiți fãrã credințã fațã de Mine!
[2:153]
O, voi, cei care credeți! Cãutați ajutor întru rãbdare șiRugãciune [As-Salat], cãci Allah este cu cei rãbdãtori!
[2:154]
Nu spuneți despre cei care sunt uciși pe calea lui Allah "Ei sunt morți!", cãci ei sunt vii, dar voi nu vã dați seama!
[2:155]
Vã vom încerca cu puținã spaimã, foamete, lipsire de bunuri, de suflete și de roade, dar binevestește celor rãbdãtori,
[2:156]
Care, dacã s-a abãtut asupra lor vreo nenorocire, spun: "Noi suntem ai lui Allah și noi la El ne întoarcem".
[2:157]
Aceia sunt cei peste care se pogoarã binecuvântarea Domnului lor și îndurarea Lui și aceia sunt cei cãlãuziți.
[2:158]
As-Safa și Al-Marwa sunt dintre rânduielile lui Allah, iar cel care face pelerinajul la Casã sau Pelerinajul mic nu comite nici un pãcat dacã le înconjoarã. Iar acela care de bunãvoie face bine [sãștie
[2:159]
Iar pe aceia care ascund semnele cele limpezi și Cãlãuzirea pe care Noi le-am trimis, dupã ce le-am fãcut cunoscute oamenilor prin Scripturã , pe aceia îi blestemã Allah și îi
[2:160]
În afarã de aceia care s-au cãit, au îndreptat [ceea ce au stricat mai înainte] și au dezvãluit [adevãrul]. Pe aceia îi voi ierta, cãci Eu sunt Iertãtor, Îndurãtor [At-Tawwab, Ar-Rahim].
[2:161]
Aceia care au tãgãduit credința și au murit necredincioși, peste aceia se va abate blestemul lui Allah, al îngerilor și al tuturor oamenilor.
[2:162]
Vor rãmâne veșnic în el ; nu le vor fi ușurate chinurile și nu vor fi pãsuiți.
[2:163]
Domnul vostru este un Domn Unic. Nu existã divinitate în afarã de El. El este cel Milostiv, Îndurãtor [Ar-Rahman, Ar-Rahim].
[2:164]
În facerea cerurilor și a pãmântului, în schimbarea nopții și zilei,în corãbiile care plutesc pe mãri cu ceea ce folosește oamenilor, în apa pogorâtã de Allah din cer, cu care a înviat pãmântu
[2:165]
Dar sunt printre oameni [și unii] care Îi fac în afarã de Allah semeni pe care îi iubesc asemenea iubirii pentru Allah. Dar cei care cred sunt mai stãruitori în iubirea pentru Allah. Și dacã ar v
[2:166]
Atunci când cei care sunt urmați se vor lepãda de aceia care urmeazã și vor vedea osânda și se vor rupe legãturile între ei,
[2:167]
Atunci cei care i-au urmat vor zice: „O, de-ar fi pentru noi întoarcere [la viațã] pentru ca sã ne lepãdãm de ei, așa cum ei s-au lepãdat de noi!” Astfel le va arãta Allah faptele
[2:168]
O, oameni, mâncați din ceea ce se aflã pe pãmânt și este îngãduit și bun [ca hranã] și nu urmați pașii lui Șeitan , cãci el vã este dușman mãrturisit.
[2:169]
El vã poruncește numai rãul și ticãloșia și sã spuneți despreAllah ceea ce nu știți .
[2:170]
Dacã li se spune : “Urmați ceea ce a trimis Allah!”, ei zic: “Ba noi urmãm cele cu care i-am gãsit pe pãrinții noștri!”. Chiar dacã pãrinții lor au fost neștiutori și n
[2:171]
Și de pildã cei care tãgãduiesc sunt ca și cel la care se strigã , însã el nu aude decât un țipãt și o chemare: surzi, muți, orbi. Ei nu pricep nimic!
[2:172]
O, voi cei care credeți! Mâncați din bunãtãțile pe care vi le-am dãruit și mulțumiți lui Allah dacã numai pe El voi Îl adorați!
[2:173]
Ci El v-a oprit vouã doar mortãciunea, sângele, carnea de porcși ceea ce a fost menit altcuiva decât lui Allah. Dar cel care a fost silit, fãrã sã pofteascã și fãrã sã întreac
[2:174]
Cei care ascund ceea ce a pogorât Allah din Scripturã și obțin prin aceastã [ascundere] un preț de nimic, aceia nu înghit în burțile lor decât focul. Și Allah nu le va vorbi în Ziua Învierii și nu-i va
[2:175]
Aceștia sunt cei care au cumpãrat rãtãcirea în schimbul cãii drepte și chinul în schimbul iertãrii. Și cât vor avea de îndurat în Foc!
[2:176]
Și aceasta pentru cã Allah a pogorât aceastã Carte cu Adevãrul, iar aceia care sunt în neînțelegere asupra Cãrții se aflã în dezbinare, departe [de credințã].
[2:177]
Cuvioșia nu stã în a vã întoarce fețele spre Rãsãrit sau spre Apus, ci cuvioșia este a crede în Allah și în Ziua de Apoi, în îngeri, în Carte și în profeți, a da din avere –
[2:178]
O, voi cei care credeți, v-a fost prescris talionul pentru cei uciși: slobod pentru slobod, rob pentru rob, muiere pentru muiere. Iar celui cãruia i s-a iertat din partea fratelui sãu ceva, i se aratã bun&atild
[2:179]
Și aveți în talion [pavãzã pentru] viațã , o, cei dãruiți cu minte,și poate cã o sã vã feriți !
[2:180]
Vi s-a prescris vouã - când vine la unul dintre voi moartea și lasã în urma lui avere - testamentul în favoarea pãrinților sãi și a rudelor celor mai apropiate, dupã obiceiul drept, ca o datorie pentru c
[2:181]
Însã acela care-l schimbã dupã ce l-a auzit [sã știe cã] pãcatul este numai al acelora care îl schimbã. Allah este Cel care Aude Totul, Atoateștiutor [Sami’, ‘Alim].
[2:182]
Iar cine [dintre martori] se teme cã un testator s-a îndepãrtat de lege sau a sãvârșit un pãcat și face împãcare între ei, acela nu va fi împovãrat, cãci Allah este Iertãtor, Îndur&a
[2:183]
O, voi cei care credeți, v-a fost statornicit vouã Postul[As-Siyam] , așa cum le-a fost prescris și celor dinaintea voastrã - Poate cã veți fi cu fricã!
[2:184]
Pentru puține zile , însã, acela dintre voi care este bolnav sauîn cãlãtorie, [va posti] un numãr [egal] de alte zile . Va trebui caaceia care sunt în stare [sã posteascã, dar nu o fac
[2:185]
[Aceste zile sunt] luna Ramadan , în care a fost trimis Coranul, drept cãlãuzã pentru oameni, dovezi limpezi pentru drumul cel drept și Îndreptar [Al-Furqan] . Și oricare dintre voi care este prezent în acea
[2:186]
Și dacã te vor întreba robii Mei despre Mine, [spune-le] Eu sunt aproape, rãspund rugii celor care Mã cheamã, atunci când Mã cheamã, dar și ei sã-Mi rãspundã și sã cread
[2:187]
Vi s-a îngãduit în noaptea Postului împreunarea cu muierile voastre; ele vã sunt veșmânt vouã, iar voi le sunteți veșmânt lor . Allah știa cã voi vã vicleniți . Apoi El a primit c&ati
[2:188]
Nu vã luați unii altora averile pe nedrept și nu-i ademeniți cuele pe judecãtori, ca sã mâncați o parte din averile oamenilor penedrept și cu bunã științã.
[2:189]
Te vor întreba despre lunile noi. Spune: "Ele servesc oamenilor pentru a socoti timpul și pentru Pelerinaj" . Evlavia nu stã în a intraîn casele voastre prin spatele lor , ci evlavia stã în a fi cu fricã [deAllah]! Și intra
[2:190]
Luptați pe calea lui Allah împotriva acelora care se luptã cu voi, dar nu începeți voi lupta, cãci Allah nu-i iubește pe cei care încep lupte!
[2:191]
Omorâți-i unde-i prindeți și alungați-i de acolo de unde v-au alun- gat! Iar schisma e mai rea decât omorul. Dar nu luptați împotriva lor aproape de Moscheea Al-Haram , doar dacã ei se luptã cu voi în ea. Iar
[2:192]
Dacã, însã, ei contenesc, atunci Allah este Iertãtor, Îndurãtor[Ghafur, Rahim].
[2:193]
Luptați-vã cu ei pânã ce nu va mai fi necredințã și credința va fi numai în Allah! Dar dacã ei contenesc, atunci nu mai existã vrãjmãșie, decât împotriva celor nelegiuiți.
[2:194]
Luna cea sfântã pentru luna cea sfântã și în toate lucrurilesfinte se aplicã talionul. Așadar, celui care v-a atacat rãspundeți-i întocmai așa cum v-a atacat el! Și fiți cu fricã
[2:195]
Dãruiți pe calea lui Allah! Și nu vã aruncați cu propriile voastre mâini [pradã] pieirii! Și faceți bine, cãci Allah îi iubește pe binefãcãtori!
[2:196]
Împliniți Pelerinajul și ‘Umra pentru Allah! Dacã sunteți împiedicați [în împlinirea lor], aduceți ca ofrandã ceea ce puteți! Și nu vã tundeți capetele voastre înainte ca ofr
[2:197]
Pelerinajul are loc în lunile cunoscute . Aceluia care s-a decis sã facã Pelerinajul în aceste luni îi sunt oprite în timpul Pelerinajului împreunarea cu muierea, nesupunerea și cearta. Și binele pe care îlfaceți, Allah îl &
[2:198]
Nu este un pãcat pentru voi sã cãutați un câștig de la Domnul vostru, apoi, când grãbiți de pe Arafat, pomeniți-L pe Allah la Al Maș’ar al-Haram și pomeniți-L pe El, așa c
[2:199]
Apoi grãbiți de unde oamenii pornesc grãbiți și cereți iertare de la Allah, cãci Allah este Iertãtor, Îndurãtor [Ghafur, Rahim]!
[2:200]
Și dacã ați împlinit rânduielile voastre, pomeniți-L slãvindu-L [pe Allah], așa cum îi pomeniți pe pãrinții voștri, ba chiar cu și mai mare râvnã sã-L pomeniți . Dar sun
[2:201]
Și sunt printre ei [alții] care spun: "Doamne, fã-ne nouã parte bunã în aceastã lume și parte bunã în Lumea de Apoi și apãrã-ne pe noi de chinurile Focului!"
[2:202]
Aceia vor avea parte de ceea ce au agonisit, cãci Allah este grabnic la socotealã.
[2:203]
Pomeniți-L pe Allah în câteva zile statornicite! Cel care se grãbește [sã facã aceasta] în douã zile nu pãcãtuiește, iar cel care va poposi încã și mai mult, tot nu pãcãt
[2:204]
Printre oameni este unul ale cãrui vorbe în aceastã lume îți placși care Îl ia pe Allah drept martor pentru ceea ce este în inima lui, în vreme ce el este cel mai înverșunat la gâlceavã .
[2:205]
Și de îndatã ce pleacã, strãbate pãmântul, cãutând sã semene stricãciune și sã nimiceascã semãnãturile și dobitoacele. Allah însã nu iubește stric&ati
[2:206]
Iar dacã i se spune: "Fii cu fricã de Allah!", îl cuprinde tãria fãrãdelegii. Gheena va fi de ajuns pentru el și ce pat rãu este acesta!
[2:207]
Și printre oameni este și acela care își dã sufletul cãutând mulțumirea lui Allah. Și Allah este Milostiv cu robii [Sãi].
[2:208]
O, voi, cei care credeți! Intrați în Islam pe deplin și nu urmați pașii lui Șeitan, cãci el vã este dușman învederat!
[2:209]
Iar dacã vã veți mai abate [de la Islam], dupã ce v-au venit semnele cele limpezi, atunci sã știți cã Allah este Atotputernic, Înțelept[Aziz, Hakim]!
[2:210]
Ce altceva așteaptã ei decât ca Allah sã vinã la ei în umbre de nouri și [sã vinã] îngerii, și ca soarta sã le fie hotãrâtã? Cãci la Allah se întorc [toate] lucrurile [pentru c
[2:211]
Întreabã-i pe fiii lui Israel cât [de multe] semne limpezi le-am trimis Noi! Dar cel care schimbã binefacerea lui Allah, dupã ce ea a venit la el, atunci [sã știe cã] Allah este aspru la pedeaps&at
[2:212]
Împodobitã le este celor care nu cred viața pãmânteascã și-i iau în derâdere pe cei care cred. Însã cei care se tem [de Allah] fi-vor maipresus decât ei în Ziua Învierii. Și Allah împarte haru
[2:213]
Oamenii au fost [la început] un singur neam. Și i-a trimis Allah pe profeți, vestitori și prevenitori, și a pogorât împreunã cu ei Scriptura cu Adevãrul, pentru a face judecatã între oameni, acolo unde
[2:214]
Sau ați socotit cã veți intra în Rai înainte de a se fi abãtut asupra voastrã încã asemenea celor [care s-au abãtut] asupra celora care au fost înainte de voi? I-au lovit nenorociri și iar neno
[2:215]
Te întreabã ce sã cheltuiascã. Spune-le: "Ceea ce cheltuiți voidin bunuri trebuie sã fie pentru pãrinți, pentru rude, pentru orfani,sãrmani și drumeți [nevoiași]. Și ori
[2:216]
V-a fost prescrisã lupta, chiar dacã ea vã este neplãcutã. Or, se poate [întâmpla] ca voi sã urâți un lucru care este bun pentru voi și sã iubiți un lucru care este rãu pentru voi.
[2:217]
Te întreabã despre luna cea sfântã și lupta în timpul ei. Spune:“Lupta într-însa e mare pãcat, dar împiedicarea de la calea lui Allah, lepãdarea de El și de Moscheea Al-Haram, precum și alungarea neamul
[2:218]
Aceia care au crezut, s-au pribegit și au trudit în lupta pe calea lui Allah, aceia sã nãdãjduiascã în mila lui Allah, cãci Allah este Iertãtor, Îndurãtor [Ghafur, Rahim].
[2:219]
Ei te întreabã despre vin [khamr] și despre maysir . Spune: "În amândouã este mare pãcat și sunt și unele foloase pentru oameni, dar în amândouã pãcatul este mai mare decât folosul!" Ei te î
[2:220]
Asupra acestei lumi și asupra Lumii de Apoi. Și ei te întreabãdespre orfani. Spune: "A le face bine este cel mai potrivit lucru, iardacã vã amestecați cu ei, atunci sunt frații voștri [întru credi
[2:221]
Nu vã însurați cu politeiste înainte ca ele sã treacã încredințã, cãci o roabã care crede este mai bunã decât o politeistã,chiar dacã ea vã pla
[2:222]
Te întreabã despre [împreunarea] cu femeile în timpul menstru-ației. Spune: "Acesta este un rãu. Așadar, stați departe de femei în timpul menstruației și nu vã apropiați de ele pânã nu se vor
[2:223]
Soțiile voastre sunt ogor pentru voi. Veniți la ogorul vostru când și cum voiți, însã pregãtiți-vã sufletele voastre mai înainte de aceasta și fiți cu teamã de Allah și s&
[2:224]
Și nu folosiți numele lui Allah în jurãmintele voastre pentru a vã sustrage sã faceți bine, sã fiți pioși și sã aduceți pace între oameni. Și Allah este Cel care Aude totul, A
[2:225]
Allah nu vã cere socotealã pentru vorbele nechibzuite din jurã- mintele voastre, ci El vã cere socotealã pentru ceea ce inimile voastre au dobândit . Și Allah este Iertãtor [și] Blând [Ghafur, Halim].
[2:226]
Pentru aceia care jurã sã nu se mai împreune cu muierile loreste sorocit un rãgaz de patru luni. Dar dacã ei se rãzgândesc , Allah este Iertãtor, Îndurãtor [Ghafur, Rahim].
[2:227]
Însã dacã au hotãrât divorțul, Allah este Cel care Aude, Atoate-știutor [Sami', 'Alim] .
[2:228]
Muierile divorțate trebuie sã aștepte trei menstruații și nu le este îngãduit sã ascundã ce a fãcut Allah în pântecele lor , dacã ele cred în Allah și în Ziua de Apoi. Iar bãrba&
[2:229]
Divorțul [este îngãduit doar] de douã ori, dupã care [trebuie] sau ținerea [soției] în bunã înțelegere, sau slobozirea [ei] cu bunãtate. Și nu vã este îngãduit sã lua&th
[2:230]
Dacã [soțul] divorțeazã de ea [a treia oarã], [cãsãtoria cu] ea nu-i mai este îngãduitã apoi decât dupã ce ea se cãsãtorește cu un alt bãrbat. Iar d
[2:231]
Iar dacã divorțați de femei și ele aproape împlinesc timpul lor , atunci luați-le înapoi cu bunãtate ori dați-le drumul cubunãtate. Dar nu le luați înapoi pentru a
[2:232]
Iar dacã divorțați de femei și ele împlinesc timpul lor, nu le împiedicați sã se întoarcã la soții lor, dacã s-au învoit dupã cuviințã. Aceasta vi se dã ca po
[2:233]
Mamele [divorțate] îi alãpteazã pe copiii lor doi ani încheiați, pentru cei care voiesc sã se împlineascã timpul alãptãrii. Iar tatãlui îirevine datoria de a le asigura întreținerea
[2:234]
Aceia dintre voi care se sãvârșesc din viațã și lasã dupã ei soții, ele trebuie sã aștepte [o perioadã de] patru luni și zece [zile] . Dupãce au împlinit timpul lor, nu
[2:235]
Asemenea, nu pãcãtuiți, dacã [în timpul acesta] le dați de înțeles femeilor cã le cereți în cãsãtorie sau doar nutriți acest gând în sufletele voastre. Allah știe doar c&ati
[2:236]
Nu este nici un pãcat pentru voi, dacã divorțați de femei înaintede a le atinge sau înainte de a le statornici dota . Dar dãruiți-le lor- cel înstãrit dupã putința sa, iar cel sãrac dup&at
[2:237]
Însã dacã divorțați de ele înainte de a le atinge , dar dupã cele-ați hotãrât dota, atunci ele au dreptul la jumãtate din ce ațistatornicit, cu excepția situației în
[2:238]
Împliniți cu sârguințã Rugãciunile, cu osebire Rugãciunea [As-Salat] de la mijloc ! Și stați în picioare dinaintea lui Allah, cusmerenie!
[2:239]
De vã temeți [de ceva], [rugați-vã] mergând pe jos sau cãlare, iar când sunteți iarãși în siguranțã, pomeniți-L pe Allah , așa cum El v-a învãțat, ceea ce voi nu &ord
[2:240]
Aceia dintre voi care se sãvârșesc din viațã și lasã dupã ei soții[trebuie sã lase] o îndemnare [moștenitorilor] pentru soțiile lor,[prevãzând] întreținerea pentru
[2:241]
Celor divorțate sã fie dãruite dupã cuviințã . Aceasta este o obligație pentru cei care au fricã [de Allah].
[2:242]
Astfel vã face Allah semnele Sale învederate, pentru ca voi sãpricepeți!
[2:243]
Nu i-ai vãzut pe aceia care au pãrãsit casele lor - cu toate cã erau cu miile - de teama morții? Apoi Allah le-a zis: "Muriți!" Apoi i-areadus la viațã. Allah este mãrinimos cu oamenii, dar cei
[2:244]
Așadar, luptați pe calea lui Allah și sã știți cã Allah este Cel careAude Totul, Atoateștiutor [Sami’, ‘Alim].
[2:245]
Cine este acela care Îi dã lui Allah un împrumut bun? El i-l va înmulți [în Viața de Apoi] de mai multe ori, cãci Allah micșoreazã sau mãrește [darul Sãu] și voi la El vã veþ
[2:246]
N-ai vãzut tu adunarea cãpeteniilor fiilor lui Israel, când dupã[vremea lui] Moise, i-au zis unuia dintre profeții lor: “Alege-ne nouã un rege, ca sã luptãm pe calea lui Allah!”? Le-a zis el: “Și dac&
[2:247]
Și le-a zis profetul lor : “Allah vi l-a trimis vouã pe Talut ca rege!”. Au rãspuns ei: “Cum sã cârmuiascã el peste noi, când noi suntem mai vrednici de domnie decât el? El nu a fost dãruit n
[2:248]
Și profetul lor le-a zis: "Un semn al stãpânirii sale este acela cãva veni la voi cu chivotul în care se aflã chezãșia liniștii trimise deDomnul vostru , laolaltã cu rãmãși
[2:249]
Și când a purces Talut cu oștenii lui, a zis el: Iatã, Allah voiește sã vã încerce cu un râu; acela care va bea nu va mai fi de partea mea,iar acela care nu va gusta din el va fi de partea mea, afar&atild
[2:250]
Și când au ieșit înaintea lui Jalut și a oștenilor sãi, au zis ei:"Doamne, revarsã asupra noastrã statornicie, întãrește picioarele noastre și ajutã-ne pe noi sã
[2:251]
Și i-au înfrânt cu îngãduința lui Allah, și Dawud l-a omorât pe Jalut, iar Allah i-a dãruit [lui Dawud] cârmuirea și înțelepciunea și l-a învãțat ceea ce a voit El. Și dacã Allah nu i
[2:252]
Acestea sunt versetele lui Allah, pe care Noi ți le recitãm[Muhammed] întru adevãr. Și tu ești [neîndoielnic] dintre trimiși!
[2:253]
Printre acești trimiși, Noi i-am pus pe unii înaintea altora: unora dintre ei le-a vorbit Allah , pe alții i-a ridicat mai sus cu câteva trepte . I-am dat lui Isus, fiul Mariei, semne limpezi și l-am întãrit pre el
[2:254]
O, voi cei care credeți! Dați [milostenie] din ceea ce Noi v-amdãruit înainte de a veni o Zi în care nu va mai fi de folos nici negoț , nici legãturã [de prietenie] și nici mijlocire! Necredincio
[2:255]
Allah! Nu existã divinitate afarã de El, Cel Viu, Veșnicul [Al- Qayyum] ! Nici ațipirea, nici somnul nu-L cuprind! Ale Lui sunt cele din ceruri și de pre pãmânt! Cine este acela care ar putea mijloci la El
[2:256]
Nu este silire la credințã! Rãzveditã este deosebirea dintre calea cea dreaptã și rãtãcire, iar acela care se leapãdã de Taghut și crede în Allah, acela s-a prins de cea ma
[2:257]
Allah este ocrotitorul celor care cred; El îi scoate din întunecimila Luminã, în vreme ce acelora care nu cred le sunt ocrotitori Taghuții, care-i scot de la Luminã la întunecimi și aceștia sunt oaspeții Focului ș
[2:258]
Oare nu l-ai vãzut pe acela care s-a certat cu Avraam înlegãturã cu existența Domnului sãu, dupã ce Allah i-a dat stãpânia ? Și a zis Avraam: "Domnul meu este cel care d&a
[2:259]
Sau ca acela care a trecut pe lângã o cetate pustiitã pânã în temelii și care a întrebat: “Cum o va readuce Allah la viațã dupã moartea ei?” Allah l-a lãsat atunci pe el f&atil
[2:260]
Și [adu-ți aminte când] Avraam a zis: "Doamne, aratã-mi mie cum îi readuci la viațã pe cei morți?!", I-a rãspuns: "Tot nu crezi?" El i-a zis: "Ba da! Ci numai sã se linișteascã inima mea!" El
[2:261]
Pilda acelora care dau [din] averea lor pe calea lui Allah este ca pilda grãuntelui care face șapte spice și în fiecare spic sunt o sutã de grãunțe, cãci Allah înmulțește [rãsplata] celui care
[2:262]
Aceia care dau [din] averea lor pe calea lui Allah și nu vin, dupã darul fãcut, sã se laude cu el și nici cu necãjire, aceia au rãsplatã de laDomnul lor și teamã pentru ei nu va fi
[2:263]
O vorbã cuviincioasã și de iertare este mai bunã decât o milostenie dupã care urmeazã necãjirea. Iar Allah este Înstãrit Îndeajuns [și] Blând [Ghaniyy, Hali
[2:264]
O, voi, cei care credeți! Nu faceți deșarte milosteniile voastreprin pomenirea lor și prin necãjire, ca acela care cheltuiește dinaverea lui de ochii lumii, fãrã sã creadã în Allah &
[2:265]
Iar pilda acelora care cheltuiesc din averea lor [drept milostenie], în cãutarea mulțumirii lui Allah și întãririi sufletelor lor, este ca pilda unei grãdini de pe o colinã peste care vine o ploaie abundentã
[2:266]
Oare dorește vreunul dintre voi sã aibã o grãdinã de curmali și vițã de vie pe sub care sã curgã pâraie, cu tot felul de roade în ea, și sã-l ajungã bãtrâneț
[2:267]
O, voi, cei care credeți! Faceți milostenie din lucrurile bune pecare le-ați dobândit și din [roadele] cele pe care le-am fãcut sã creascã pentru voi din pãmânt și nu vã întoarce&t
[2:268]
Șeitan vã amenințã cu sãrãcia și vã poruncește lucruri urâte, învreme ce Allah vã fãgãduiește iertare și har, cãci Allah este Cel cuHar Nemãr
[2:269]
El dãruiește înțelepciune cui voiește El, iar cel care a fost dãruit cu înțelepciune, acela a fost dãruit cu un mare bine, dar [acest lucru] nu-l pricep decât cei ageri la minte.
[2:270]
Ceea ce ne dați ca milostenie și jurãmintele prin care vã legați[sã faceți ceva bun] , acestea Allah le știe, iar cei nelegiuiți nu vor avea pe nimeni ca sprijinitori.
[2:271]
Dacã dați milosteniile mãrturisit, binefaceri sunt ele, dar dacã nule faceți cunoscute și le dați sãracilor, atunci ele vor fi încã și mai bune pentru voi și vã vor ispã&or
[2:272]
Nu e treaba ta, [o, Muhammed], cãlãuzirea lor [a celor nelegiuiți pe calea cea bunã], cãci Allah cãlãuzește pe cine voiește El și orice bunuri dați voi ele sunt pentru
[2:273]
[Dați milostenie] pentru cei nevoiași, care se strãduiesc pe calea lui Allah și nu pot umbla prin lume ! Cel neștiutor îi socotește înstãriți din cauza pioșeniei lor. Îi cunoști dupã se
[2:274]
Cei care dãruiesc din bunurile lor [milostenie] noaptea și ziua, în tainã și fãțiș, au rãsplata lor la Domnul lor și ei nu au a se teme și nici nu vor fi ei mâhniți.
[2:275]
Cei care mãnâncã din camãtã nu se vor ridica [în Ziua de Apoi] decât așa cum se poticnește cel atins de Șeitan și aceastã [pedeapsã] pentru cã ei zic: "Și negustoria e ca și c
[2:276]
Allah nimicește camãta și sporește milosteniile. Allah nu-l iubește pe necredinciosul pãcãtos!
[2:277]
Cei care cred și plinesc fapte bune, fac Rugãciunea [As-Salat] și dau Dania [Az-Zakat], au rãsplata lor de la Domnul lor și pentru ei nu este teamã și nici nu vor fi ei mâhniți.
[2:278]
O, voi, cei care credeți! Fiți cu fricã de Allah și lipsiți-vã derestul de camãtã ce v-a mai rãmas [la oameni], dacã sunteți credincioși!
[2:279]
Dacã nu o veți face, vi se vestește rãzboi din partea lui Allah și a Trimisului Sãu. Însã dacã vã veți cãi, veți avea banii voștri [mai puțin camãta]. Nu
[2:280]
Aceluia care este strâmtorat sã i se dea pãsuire pânã îi va fi ușor, iar sã faceți milostenie e și mai bine pentru voi, dacã știți!
[2:281]
Și fiți cu fricã de Ziua în care vã veți întoarce la Allah, când fiecare suflet va fi rãsplãtit dupã ceea ce a agonisit, iar ei [oamenii] nu vor fi nedreptãțiți.
[2:282]
O, voi, cei care credeți! Dacã voi contractați o datorie pentru un anumit timp, atunci însemnați-o în scris! Și sã o însemne, între voi, un scrib cu dreptate! Scribul nu are voie sã refuze a scrie, a
[2:283]
Și dacã sunteți într-o cãlãtorie și nu gãsiți un scrib, atunci un zãlog primit [este de ajuns]. Iar dacã aveți încredere unul în altul, atunci sã înapoiez
[2:284]
Ale lui Allah sunt toate din ceruri și de pre pãmânt. Și dacã arãtați sau ascundeți ceea ce este în sufletele voastre, Allah vã va cere socotealã pentru acest lucru. Apoi El îl va iert
[2:285]
Trimisul a crezut în ceea ce i-a fost pogorât de la Domnul sãu,asemenea și dreptcredincioșii. Fiecare [dintre ei] a crezut în Allah, în îngerii Lui, în scripturile Lui și în trimișii Lui. [Și ei zic]: “Noi nu facemnici o
[2:286]
Allah nu impune nici unui suflet decât ceea ce este în putința lui. El are ca rãsplatã ceea ce și-a agonisit [faptele bune] și împotriva lui ceea ce a dobândit [faptele rele]. Doamne, nu ne pedepsi pe noi, dacã am ui